Art traveler. La propriu. Sau Lumea văzută din interior. Mappamundi la Museu Colecçáo Berardo

Mappa Mundi este termenul latin folosit pentru a descrie hărţile lumii realizate de europeni în perioada medievală. În 2011, Muzeul Colecţiei Berardo din Lisabona, Portugalia, reinventează termenul pentru a caracteriza o expunere unică a artei contemporane inspirate din hărţile geografice.

Cartografie non-dogmatică? Intuiţia valenţelor ideatice ale unor linii dintr-un sistem de referinţă? Crearea unui concept în interiorul unui construct ermetic? Asumarea utopiilor contemporane? Multe întrebări se pot naşte atunci când în locul unei banale hărţi ni se dezvăluie un spectacol capabil să pună la îndoială întreaga noastră imagine despre atât de mediatizata…lume în care trăim.  

Expoziţia deschisă între 31 ianuarie şi 25 aprilie a reunit aproximativ cincizeci de artişti contemporani ale căror lucrări conceptuale, obiecte şi hărţi, împreună cu o documentare video, evidenţiază omniprezenţa cartografiei în viaţa de zi cu zi. Creat ca un parcurs, proiectul se desfăşoară în patru zone succesive, oferind de la început intuiţia unui fir aproape epic.  

Visarea şi resorturile imaginaţiei

„Traseul“ este iniţiat sub forma unei „legende“ care se transformă în instrument ludic. Poziţionarea artistului în raport cu tema dată şi încapacitatea de a schimba în plan real setările unei geografii seculare induc multiple posibilităţi de a imagina lumea după propriile valenţe creative. Căutând improbabilul şi alternativul, artiştii ne ghidează pe calea unui nou concept nici indicativ, nici imperativ, ci doar condiţional, cum este şi în cazul lucrării „The World, Justified“. Angela Detanico şi Rafael Lain, un cuplu brazilian care îşi desfãşoarã activitatea în Franţa, propun un proiect în care tipografia întâlneşte cartografia.

Lucrarea prezintă harta lumii ca pe o posibilitate din patru existențe, „Justified“ fiind preluat din vocabularul unui program de editare a textului şi fiind echivalent cu alinierea fragmentului în raport cu marginile din stânga şi din dreapta. Lucrarea poate oferi o serie de explicaţii geo-filosofice, printre acestea fiind şi „justificarea“ de o evidenţă aproape inocentă că, în ciuda oricăror atitudini politice, lumea nu este poziţionată de stânga sau de dreapta, ci pur şi simplu este centrată, parcă în asentiment cu afirmaţia personajului Candide a lui Voltaire, tout va pour le mieux dans le meilleur des mondes possible (totul merge spre bine în cea mai bună dintre lumile posibile).

Decodificarea. Sistemul creat doar pentru a fi descifrat

În fapt, multe dintre lucrările prezentate utilizează hărţile epocilor precedente ca material-resursă, în încercarea de a crea expresia perioadei moderne. Un exemplu este lucrarea Adrianei Varejão, un tribut adus cartografului portughez din secolul al XVI-lea, Lopo Homen. Artista descrie vizual dificultăţile cu care lumea se confruntă, adăugând o mare rană tridimensională în istorica hartă a lui Homen. Laceraţiile din lucrare sunt cusute chirurgical, însă micile pete de sânge rămase formează „insule“ roşii în jurul continentelor.  

Materializare sensibilă

E timpul să valorizăm natura senzorială a hărţilor, materialitatea, chiar şi senzualitatea lor. Această secţiune din expoziţie invită laolaltă artiştii care s-au ocupat de aspectul practic al imaginii, de integrarea liniaturii şi frontalităţii specifice cartografiei în viaţa de zi cu zi. Intervenţia asupra unor obiecte încărcate de sens precum saltele sau cerșafuri obligă uneori corpurile să se alăture unele celorlalte şi să convieţuiască, iar importanţa urmelor lăsate delimitează alteori spaţiul personal, indicând prezenţa, la fel ca în lucrarea artistului Mateo Mate, Viajo para conocer tu Geografia II. Corpul este expus în lipsă, fiind prezent doar ca un indiciu al intervenţiei asupra spaţiului privat.   

Protest

Ultimul nivel al expoziţiei imprimă tensiunea existentă în zonele oprimate, imaginea lumii în diferite perioade fiind un instrument al opoziţiei, al revendicãrii şi tendinţei de unificare etnică sau teritorială. În direcţia transformării invizibilului în vizibil, a respingerii versiunilor politice oficiale, a cenzurii şi lipsei de comunicare, cartografia devine contra-cartografie sau cartografie radicală, o armă care denunţă, dar şi încurajează organizarea colectivă, alianţele şi estomparea diferenţelor. În aceastã direcţie, artistul brazilian Nelson Leirner, în seria de lucrări Assim é… se lhe parece izolează segmente teriroriale pe baza celor mai frecvente clişee percepute de media internaţională, rezultatul fiind o codificare uşor hilară, dar care ascunde limitele tragediilor iminente.

Colecţia invită aşadar la o schimbare a referenţialelor culturale, la ruperea de tradiţie, la valorizarea iconicităţii acestor contururi arhicunoscute, dar şi la acceptarea diferitelor puncte de vedere, la atitudini temporare şi de gen, la acceptarea unor adevăruri fără însuşirea acestora, într-un cuvânt la cartografierea subiectivă şi asumarea realităţii fragmentate.

În concordanţă cu subiectul pe care l-au pus în temă, artiştii participanţi la acest proiect provin din toate colţurile lumii:

Argentina – Guillermo Kuitca  ■  Belgia – Catharina Van Eetvelde  ■  Brazilia – Daniel Chust Peters, Angela Detanico, Rafael Lain, Nelson Leirner, Rivane Neuenschwander, Adriana Varejão, Rosana Ricalde  ■  China – Hong Hao, Qin Ga  ■  Franţa – Jochen Gerner, David Renaud, Jessica Vaturi   ■  Irlanda– Kathy Prendergast   ■  Italia– Alighiero e Boetti, Paola di Bello, Luigi Ghirri, Michelangelo Pistoletto   ■  Japonia – Noriko Ambe, Satomi Matoba   ■  Olanda – Riek Sijbring, Femke Snelting, Jeanne Terwen-de Loos   ■  Irlanda de Nord – Neal Beggs  ■  Portugalia – Marco Godinho, Miguel Palma  ■  Spania – Mateo Maté, Paco Mesa, Lola Marazuela, Cristina Lucas  ■  Sweden – Lars Arrenhaus  ■  Marea Britanie – Chris Kenny, Susan Stockwell, Jeremy Wood  ■  Statele Unite – Peter Fend, Renee Turner, Nina Katchadourian, Joseph Kosuth, Robert Walden  ■  Zambia – Anawana Haloba

www.museuberardo.com

detanicolain.com

www.adrianavarejao.net

www.mateomate.com

www.nelsonleirner.com.br

Silvia Pintilie

 Share

 

Citeste revista ArtClue, numarul de primavara. 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *