Florea Mihai – Useful art

În luna februarie, ANAID ART GALLERY a deschis prima expoziție personală a tânărului artist Florea Mihai. Pentru că echipa ArtClue a fost prezentă la vernisaj, am avut ocazia să-i punem câteva întrebări lui Mihai și să aflăm mai multe despre conceptul expoziției Eye Candy. Până pe 5 martie 2011, avem posibilitatea să ne familiarizăm cu viziunea originală și abordarea sigură și bine direcționată a acestui artist de al cărui nume vom mai auzi cu siguranță.

Candy Eyes issue #5, ulei pe panza, 26×35 cm, 2010

Tocmai ai avut deschiderea primei tale expoziții personale la galeria ANAID. Ne poți spune mai multe despre conceptul expoziției „Eye Candy“?
Eye Candy abordează probleama promovării spre vânzare a unei mari diversităţi de produse cu ajutorul imaginii feminine. Este vorba despre folosirea exagerată a acestei reţete în advertising.
Proiectul este o satiră adresată întregii societăţi, de la creatorii publicităţii (mă refer în mod special la cei care folosesc imaginea femeii foarte prost, fără a avea vreun concept sau idee în spatele reclamelor, femeia fiind alăturată produsului ca un obiect decorativ) la cei care consumă reclama respectivă cumpărând produsul promovat, astfel validând „valoarea“ publicităţii şi nivelul lor de inteligenţă. Desigur, toţi facem parte din aceeaşi societate mondială şi suntem în egală măsură „vinovaţi“.
Proiectul nu vrea să fie un strigăt pentru drepturile femeii, este mai degrabă o observaţie şi o interpretare ironică a acestei lipse de imaginaţie de care dau dovadă unii oameni.

În cadrul expoziției există un fel de picto-obiecte, instalații numite „Useful Objects“, care la început au fost doar picturi. Care este povestea transformării lor?
Seria Useful Objects, conţine 6 lucrări fiecare fiind compusă din două piese: o pânză şi o cutie, înauntrul căreia se află câte un obiect. Aceste obiecte sunt „produsele“ pe care le „promovez“ cu ajutorul cutiilor, care reprezintă ambalajul produsului şi cu ajutorul pânzelor, reprezentând ispitele menite să ademenească clienţii, pe ele fiind pictate forme esenţializate ale femeii.
Obiectele „promovate“ au fost selecţionate pentru utilitatea şi pentru anonimitatea lor. Sunt obicte comune, folositoare, care nu beneficiază de campanii de publicitate sau măcar de un afiş publicitar. Nu beneficiază de aceste lucruri poate şi pentru că nu au nevoie de așa ceva.
Cele 6 lucrări sunt aranjate într-o ordine crescătoare: dacă în prima lucrare pânza şi „produsul“ sunt două parţi distincte (legătura dintre „femeie“ şi „produs“ fiind doar una de asociere/alăturare), în celelalte patru lucrări „femeia“ trece treptat de pe pânză pe ambalajul produsului, iar în ultima lucrare pânza/„femeia“ este ambalată alături de produs, astfel devenind o parte a „produsului“ promovat.

Useful Object – Cut, detaliu, tehnica mixta,2009

Useful Object – Pump, detaliu, tehnica mixta, 2009

Useful Object – Pump, interior, tehnica mixta, 2009

Ai o serie de lucrări gândite ca un triptic numite „Worship“ – „Venerare“. Există vreo trimitere la idea de idolatrizare a femeii, dar în chip de obiect de larg consum?
La fel ca în seria Useful Objects, aici „femeia“ este ispita care ademeneşte sau seduce posibilul client. Însă spre deosebire de Useful Objects, unde era vorba de „produse“ anonime, nepromovate, aici vorbesc despre cele mai expuse şi mai importante produse ale societăţii contemporane.
Dat fiind faptul importanţei acestor produse şi „ispitele“ lor sunt pe măsură: supradimensionate, cu privirea aţintită asupra privitorului, încrezătore, ele sunt întruchiparea produselor respective, ştiind prea bine de venerarea care li se cuvine.

Forever Worship, expo view, ulei pe panza, 120x220cm,2011

Unul dintre proiectele tale anterioare punea accent pe accesoriile unor ținute. Ai dorit să pui în evidență obiectele în sine sau concepția care a stat la baza obiectelor?
Aceste lucrări au fost gândite să fie un fel de portrete de la brâu în jos.
Într-adevăr, în câteva dintre lucrările din proiectul Buckle Up o importanţă mai mare o au cataramele de la curea (accesoriu despre care este vorba). Dar în toate aceste pânze există o relaţie între posesor şi catarama purtată de acesta. În majoritatea lucrărilor dialogul dintre catramă şi purtător creează un fel de poveste satirică. Totodată, aceste catarame devin prin alăturare parte a personalităţi şi a atitudini posesorului. Deci importante în acest proiect sunt relaţiile care rezultă în urma alăturării accesoriului pe posesor.

Pimp My Bee, ulei pe panza,100x120cm, 2008

Teddy Vs Robot, ulei pe panza,100x120cm, 2008

What You Wanna Do, ulei pe panza, 100x120cm, 2008

Tehnica pe care o preferi este ulei pe pânză. Ce te atrage în mod deosebit la această manieră de lucru?
Este o tehnică pe care am folosit-o aproape neîntrerupt timp de 10 ani. O prefer pentru că îmi dă cea mai multă siguranţă şi prin  intermediul ei mă exprim cel mai bine.

Interpretarea practică a proiectelor tale este realistă, câteodată apropiată de fotorealism. Te interesează doar redarea fotografică a unor aspecte sau această descriere detaliată este doar un mijloc pentru o perspectivă mai amplă a lucrurilor?
În toate lucrările mele există câte un mesaj, ascuns sau nu, pe care îl consider cel mai important detaliu din lucrare. Prin redarea mai realistă încerc să ghidez atenţia privitorului înspre mesajul dorit. Redarea „fotografică“ este doar elementul care mă ajută să subliniez, cât mai clar, mesajul lucrării.

Care sunt sursele tale de inspirație și de unde îți culegi ideile ?
Ideile circulă şi apar din locuri şi experienţe variate. De cele mai multe ori par să apară din senin, alteori mă lovesc în faţă. Ideea proiectului Buckle Up a fost un astfel de moment. În timpul unei tabere de creaţie într-un sat din Ardeal am cunoscut un ţigan care purta mândru sub burta dezgolită o cataramă încrustată cu „diamante“ pe care era ilustrată Mona Lisa. Imaginea asta mi-a rămas în minte şi abia după un timp mi-am dat seama de adevărata valore a acelei experienţe.

Dacă ar fi să alegi câțiva artiști contemporani alături de care ai vrea să expui care ar fi aceia?
În primul rând ar trebui să fie Jeff Koons, apoi Damien Hirst, Banksy, Maurizio Cattelan şi Anish Kapoor. Aceştia sunt cinci artişti pe care îi apreciz foarte mult, şi lângă care aş fi onorat să expun oricând.

httpv://www.youtube.com/watch?v=8mrWJv6XdiM

Pot tinerii artiști să trăiască din artă în România?
Până acum nu am auzit de nimeni să trăiască doar din artă în România. Sper să fiu doar prost informat.

Ce-ți place să faci în timpul liber?
De când am iniţiat proiectul Eye Candy am început să caut şi să ascult muzică din anii 30’, 40’, 50’ 60’ de obicei din S.U.A. ( adica jazz, blues, jive, swing, rock n’ roll, ș.a.).
Îmi plac documentarele istorice, ştiinţifice și despre natură, filmele uşoare, adică comediile, animaţiile şi serialele animate precum The Simpsons, South Park, Family Guy, American Dad, Futurama şi altele.
Îmi place să mă plimb cu bicicleta, dar de-un timp am luat o mica pauză de la această activitate, pe de-o parte pentru că este iarnă, dar şi pentru că mi-a fost furată bicicleta…

Vezi foto Expozitie Eye Candy aici>>

Expozitia poate fi vizitata la Anaid Art Gallery pana pe 5 martie 2011. Detalii aici>>

Website Florea Mihai:
http://florea-mihai.blogspot.com/

Interviu realizat de Elena Andrei
 

Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *