Nathalie Brevet & Hughes Rochette: autoportretul unei colaborări

Proiectul Nathalie Brevet_Hughes Rochette a început în anul 2001, moment în care o arhitectă-sociolog şi un grafician multimedia aleg să creeze instalaţii insolite printr-o reformulare a ideilor din domenii de activitate diferite. Debutul artistic are loc în Franţa, respectiv în Paris la Maison de la Villette, pentru ca ulterior lucrările lor să  fie expuse la Muzeul Obiectelor din Blois, Muzeul de Artă Contemporană  (MuHKA) din Belgia, Muzeul Naţional de Artă  Contemporană  Bucureşti şi la Institutul Cultural Francez din Bucureşti (Noaptea Albă  a Institutelor Culturale) unde cei doi artişti ne-au încântat cu un “loop” printre “reflecţii urbane”.

Care este sursa de inspiraţie pentru instalaţiile prezentate la Noaptea Albă  a Institutelor Culturale?
H.R:   Sursele de inspiraţie pentru instalaţiile noastre sunt  de cele mai multe ori unele pe cât de simple, pe atât de comune şi anume reclamele luminoase prezente în spaţiul cotidian. În cadrul proiectului Réflexions urbaines este redată pregnant această idee. Instalaţia Réflexions urbaines este un grafitti şi nu numai, deoarece dincolo de textul specific acestui curent estetic urban,  se poate regăsi un mod alternativ de exprimare: importanţa acordată materialelor folosite în realizarea mesajului luminos (draperia, proiectorul, fascicolele de lumină). Mesajele propuse de noi sunt anonime şi de cele mai multe ori  sunt transpuse pe materiale ciudate (draperii, pereţi albi), chiar dacă  textul este proiectat tot cu o lumină  albă.  Printr-o recalibrare a proiectorului avem posibilitatea de a schimba mesajul, de a face cunoscut un nou text, care nu se vrea nici politic, nici social. Privitorul este îndemnat să  observe materialele folosite, modul în care apare mesajul, şi ulterior fontul textului şi mesajul în sine.

[slideshow=90]

N.B: Lucrările noastre pornesc  de la  mai multe discuţii pe aceeaşi tema şi au ca sursă de inspiraţie locurile vizitate, locurile în care vrem să ne prezentăm instalaţiile.  Prin proiectul Réflexions urbaines vrem să reliefăm importanţa materialelor folosite în momentul realizării unei opere de artă:  textilele, pereţii albi sau învechiţi pe care sunt  proiectate mesajele, fascicolul de lumină ce face posibilă apariţia textului şi a propoziţiilor prezentate.

Ce specific credeţi că are arta contemporană?
H.R : Arta contemporană  este una foarte democratică, sunt foarte multe lucrări, foarte mulţi artişti şi un public din ce în ce mai numeros. Arta contemporană creată pentru a impresiona, pentru a cere o reacţie imediată  privitorului, nu se mai regăseşte doar în centrele culturale precum New York sau Berlin, ci poate fi propusă  în orice cadru cultural, cum este cazul şi acum, în spaţiul Institutului Cultural Francez. Spre deosebire de celelalte curente estetice, ea are capacitatea de a include şi de a valoriza cât mai multe culturi, fără  ca aceastea să  fie privite drept colaje nereuşite ale unor idei originale.

[slideshow=91]

N.B: Colaborarea între mai mulţi artişti – de cele mai multe ori, strict necesară realizării unei opere de artă contemporane complete. Fiecare artist vine cu o idee unică şi astfel lucrarea este creată printr-o reformulare a unor stiluri estetice.

Care sunt artiştii sau curentele estetice a căror influenţă se regăseşte pregnant în lucrările voastre?
N.B: Influenţele (deja cunoscute de la cursurile de istoria artei şi arhitectură) se schimbă în mod constant în cazul instalaţiilor. Suntem influentaţi de atmosfera locului în care ne vom prezenta lucrările, de arhitectura cadrului natural sau istoric. Fiecare loc, fiecare monument ne oferă o nouă idee. Teoria artei rămâne pe planul secund, în favoarea realităţii arhitecturale din faţa noastră .

H.R. De cele mai multe ori încercăm, prin intermediul mesajelor proiectate, să schimbăm materialitatea pereţilor, să-i transformăm din simple ziduri de rezistenţă  în adevărate spaţii ce suportă  şi acceptă prezenţa unei lucrări de artă contemporane.  În momentul în care alegem să folosim o anumită clădire istorică drept spaţiu de prezentare a instalaţiei, ne raportăm la ceea ce s-a petrecut în acel cadru şi încercăm să descoperim simbolurile ce ne oferă posibilitatea de a ne integra lucrarea.
[slideshow=92]

Ce artişti români vă sunt familiari, nu numai prin nume, ci şi prin lucrările realizate?
H.R& N.B: Andrei Cădere, care este un artist magnific, Dan Perjovschi şi un artist mai tânăr, Mircea Cantor.

Care sunt galeriile de artă, muzeele din România pe care le-aţi vizitat?
H.R: Doar galeria de artă Ivan şi bineînţeles, Muzeul de Artă Contemporană, unde ar fi trebuit sa expunem.

Cum vi se pare experienţa Nopţii Albe a Institutelor Culturale?
N.B: Îmi place să  văd  ca oameni foarte diferiţi vin să viziteze Institutul Francez în această seară (bunici si nepoţi, tineri, adulţi), toţi simţindu-se la fel de bine.  

Care sunt proiectele artistice de viitor pe care le aveţi deja programate?
H.R& N.B:  Între 10 iunie-17 iulie 2010  avem programată  expoziţia „Partition” în cadrul JTM Gallery. Tot în iulie vom participa la o expoziţia colectivă .
 

Nathalie Brevet et Hugues Rochette
Încărcat de lachambreaair. – Arts and animation videos.

Website:

http://www.nathaliehughes.com

http://www.nathaliehughes.com/NathalieBrevet_HughesRochetteFR.pdf

http://www.nathaliehughes.com/NathalieBrevet_HughesRochetteEN.pdf

Share

 

Interviu realizat de Mihaela Ion

version francaise>>

Prezentarea artistilor a aparut in revista ArtClue, format print si web. Solicita revista in format pdf aici>>

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *