Anca Popescu: Oamenilor le este dor de obiecte cu suflet

Anca Popescu a hotărât să-şi investească energia creatoare în tehnica picturii pe porţelan, iar acest mod de exprimare o prinde de minune. Delicateţea tuşelor şi fragilitatea formelor transformă lumea anostă a porţelanului alb într-un univers viu, plin de păsări şi flori, lumini şi umbre.

Pentru tânăra artistă, porţelanul înlocuieşte frumos pânza sau foaia de hârtie, iar pictura şi desenul se dezvoltă mai departe de la sine. Anca Popescu mărturiseşte că apetenţa pentru această tehnică a apărut atunci când a observat că e o direcţie bună în care se poate dezvolta profesional. Pictura pe porţelan necesită răbdare şi o muncă meticuloasă, iar răbdarea vine din plăcerea şi bucuria pentru detaliu,  fără de care nu s-ar putea face nimic bun.

În momentul în care alegi să trasfigurezi un obiect cu funcţionalitate practică şi să-l transformi într-o operă de artă, ideile care animă porţelanul trebuie să ţină seama de calităţile, dar şi de neajunsurile materialului în sine.

Temele abordate pe suprafaţa albă sunt cele apropiate de sufletul artistei, cum ar fi tema circului şi a caruselului, pentru că îmi oferă ocazia de a crea personaje aparte şi o lume misterioasă. Mă îndrept  şi spre zona colorată şi jucăuşă a florilor deoarece ele au o frumuseţe simplă şi clară. De obicei, încerc să aduc pe fiecare obiect sau set de porţelan o anumită atmosferă sau să-i dau o anumită identitate

Porţelanul este un suport de lucru diferit de suporturile clasice, ca hârtia sau pânza. Totuşi, aflăm că, în esenţă, nu sunt mari diferenţe, căci până la urmă mâna desenează pe orice, totul e să aibă ceva de exprimat. Din punct de vedere tehnic însă există multe diferenţe specifice pe care artistul  treuie să le ia în calcul şi să le valorifice. Porţelanul are un anumit design, iar desenul trebuie să ţină seama de forma obiectului pentru ca mijloacele de redare artistică să se lege într-un demers coerent.

Artista dovedeşte că tridimensionalitatea dă materialitate şi volum desenului şi că îmbinarea  aspectului  practic cu cel artistic individualizează şi scoate obiectul din zona  produsului de fabrică. Aspectul care întregeşte însă imaginea acestor reprezentări artistice este faptul că omul foloseşte obiectul şi intră în contact direct (fizic) cu elementele desenate pe el.
Gama cromatică abordată este vie, jucăuşă sau fină şi simplă. Ea depinde destul de mult de starea de spirit, iar deseori, culoarea albastru conferă obiectelor de porţelan clasă şi rafinament.  Pentru a-şi exprima tumultul interior, artista tinde să meargă către o artă interactivă şi să creeze o atmosferă tridimensională. Aşa a apărut seria Cutiilor, în care sunt incluse pictura, colajul şi desenul. 

Anca Popescu face parte, alături de mulţi alţi tineri talentaţi, din Clubul Ilustratorilor şi participă la evenimentele şi expoziţiile organizate constant de acest grup de artişti.
În prezent, artista lucrează sub egida brandului Anno Mundi. Galeria Anno Mundi doreşte ca prin orice piesă de artă pe care o promovează să îndrepte privitorul către simplitatea originilor şi a începuturilor personale. Anno Mundi îşi propune să ne readucă aminte de starea fiinţării de la începuturi, când a face era conştient de a fi. Iar orice lucru făcut într-o asemenea stare era viu.
În ciuda faptului că artista îşi petrece o mare parte a zilei printre obiectele de porţelan, acest lucru nu o împiedică să  citească cu plăcere Eckhart Tolle şi Gabriel García Márquez, să asculte Morcheeba sau să înoate în timpul liber.

httpv://www.youtube.com/watch?v=TOzpGRQACg8&feature=related

În ultima perioadă, publicul român s-a deschis foarte mult spre ideea obiectelor hand-made, iar porţelanul face parte din această categorie. Cumpărătorul hand-made  merge spre individualizare, şi caută obiecte care să-i reprezinte unicitatea. Artista crede că oamenilor le este dor de obiectele cu suflet, fie că sunt conştienţi sau nu de asta. Cu alte cuvinte publicul specific pentru porţelanul nostru ar fi acea categorie de oameni care apreciază individualitatea unui obiect.

Artiştii simt din ce în ce mai mult nevoia să-şi redea emoţiile în maniere care pun accent nu atât pe formă materialului de lucru, cât pe profunzimea sentimentelor şi a ideilor care pot fi exteriorizate pe aceste forme. Lucrările Ancăi Popescu arată că spaţiul artistic poate fi încărcat cu semnificaţii adânci odată ce scăpam de idea că frumosul nu poate fi exprimat decât în anumite moduri şi pe anumite forme.


Elena Andrei

Share

 

A aparut revista ArtClue, format print si web. Solicita revista in format pdf aici>>